“La finele anului 2013 estimam o capacitate instalata cuprinsa intre 2.500 si 3.000 MW. In 2013 vom depasi tari ca Austria si Grecia care au avut un avans considerabil, insa nu au aceleasi conditii favorabile”, a declarat Ionel David.

Potrivit consultantului AREE, in 2011 au fost instalati 520 MW, iar capacitatea totala eoliana instalata in Romania se ridica la 982 MW.

Conform datelor Asociatie Europene pentru Energie Eoliana (EWEA), la finele anului 2010 capacitatea intalata in sectorul eolian ian Austria si Grecia era de 1.011 MW, respectiv 1.208 MW.

In perioada 1 ianuarie 2011 – 31 noiembrie 2010 productia din centralele eoliene a fost de 710 mii MWh, in creste cu 708 mii MWh fata de perioada similara a anului 2010, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul National de Statistica (INS).

Potrivit acestuia energia este un domeniu in care investitiile se fac pe termen lung, iar investitorii au nevoie de stabilitate si predictibilitate. “Romania are o strategie energetica, dar care se tot schimba. Este o  lipsa de incredere fata de stabilitatea strategiei energetice din partea  mediului de afaceri”, am ai declarat vicepresedintele Consiliului Concurentei.

Productia de energie electrica din surse regenerabila este sprijinita prin sistemul de certificate verzi. Acestea se acorda pentru electricitatea produsa in hidrocentrale cu o putere instalata de pana la 10 MW, centrale eoliene, fotovoltaice, in unitati pe biomasa, biogaz, biolichide.

Potrivit Autoritatii Nationale pentru Reglementare in domeniul Energie in 2012 vor fi emise peste 5,5 milioane de certificate verzi si a caror valoare depaseste 300 milioane de lei.

Desi pretul unui certificat este cuprins intre 27 si 55 de euro, el se tranzactioneaza la valoarea maxima deoarece oferta este inferioara cererii.

Decizia a fost luata cu prilejul vizitei la Bucuresti a sefului diplomatiei islandeze, Ossur Skarpheoinsson si a intalnirii avute cu omologul sau roman, Teodor Baconschi.

„Pentru a prelua ce e mai bun in Islanda, trebuie sa ne concentram pe cateva proiecte de energie geotermica, pe care am vrea sa le dezvoltam in vestul Romaniei, in Banat”, a declarat ministrul Baconschi.

Islanda obtine pana la 80 la suta din energia sa din surse geotermale, care sunt valorificate atat pentru incalzire cat si pentru a produce electricitate. Islanda a lansat anul trecut proiectul de instalare a unui cablu submarin, prin care sa livreze energie catre Europa Occidentala. Printre tarile care ar cumpara electricitate din Islanda s-ar numara Norvegia, Marea Britanie, Olanda si Germania.

Islanda ar putea exporta energie electrica, produsa din surse geotermale, in valoare de 320 de milioane de euro pe an.

Spre deosebire de alte tari europene, mai putin favorizate, in Islanda resursele geotermale sunt la temperaturi de sute de grade Celsius, ceea ce permite valorificarea  lor cu mare randament.

Dan Barbulescu, director executiv al Asociatiei Salvaţi Dunărea și Delta, considera insa ca Strategia UE nu va aduce Romaniei fonduri suplimentare. “Alti bani decat cei deja planificati pentru Romania, plus cei deja alocati, si pe care Romania nu-i poate cheltui, nu vor veni. Doar ca, prin intermediul Strategiei UE, Dunarea si problemele semnalate in cadrul Strategiei vor capata o alta importanta”, a explicat Dan Barbulescu pentru Green Report.

Strategia UE pentru Regiunea Dunarii a fost prezentata in cadrul reuniunii internationale de la Bucuresti, la data de 8 noiembrie 2010.

Directorul executiv Dan Barbulescu a precizat ca Asociatia Salvati Dunarea si Delta are deja doua proiecte finantate din fonduri europene, care se deruleaza in anul 2012. Primul este un program de antreprenoriat social in domeniul managementului deseurilor, iar celalalt este o campanie de comunicare pentru promovarea calitatii mediului in Delta Dunarii.

Semneaza petitia aici

Care e situatia actuala?

Cand te gandesti la padurile virgine, probabil iti vin in minte peisaje din bazinul Amazonului, din Siberia sau de pe coasta Pacificului din nordul Americii de Nord. Asta si pentru ca in Europa padurile virgine aproape ca au disparut. “Tarile civilizate” au platit un pret scump pentru modernizarea lor, distrugandu-si padurile in mod inconstient. Si totusi, in Romania inca mai avem paduri virgine. Eco-regiunea carpatica inca mai gazduieste 322 000 hectare de astfel de paduri, dintre care marea majoritate, 250 000 ha, sunt in Romania. Dar cu toate ca ne mandrim cu cea mai intinsa suprafata de paduri virgine din regiune, doar 18% din ele au un oarecare statut de protectie, prin faptul ca sunt incluse in arii protejate. Un procent si mai mic se bucura de protectie integrala. Restul, de peste 80%, nu au nicio forma de protectie si sunt in pericolul de a fi distruse in mod legal.

Cum s-a ajuns aici si incotro ne indreptam?

Motivele principale pentru care padurile virgine au supravietuit in trecut sunt inaccesibilitatea lor si valorea economica scazuta a lemnului provenit din arborii batrani. Astazi insa, padurile virgine sunt mai vulnerabile ca niciodata in fata presiunilor economico-sociale. Cererea tot mai mare de lemn pe piata, diversificarea formei de proprietate legata de obiectivele economice ale noilor proprietari, constructia de noi drumuri care faciliteaza accesul spre padurile pana acum ferite de pericol si avansul tehnologic al utilajelor de exploatare forestiera sunt principalele motive care ne fac sa ne ingrijoram foarte tare cu privire la sansa acestor paduri de a supravietui in viitorul apropiat.

Ce putem face noi?

Salvarea padurilor virgine se poate face doar prin asigurarea statutului de protectie integrala. Un statut pe care l-ar primi imediat ce autoritatile ar schimba incadrarea lor, din “paduri de protectie” (in care se poate interveni si pentru extragerea materialului lemnos) in “paduri strict protejate” si ar accepta sa ofere compensatii celor care detin aceste paduri si care nu le vor mai putea valorifica. Dar, pentru ca acest lucru sa se intample, noi toti trebuie sa aratam ca ne pasa de soarta acestor paduri unice si spectaculoase.

De ce merita sa luptam?

Numai astfel tara noastra va putea pastra ca mostenire cateva paduri, printre putinele de pe planeta, unde natura este intacta si isi urmeaza cursul firesc. Doar astfel vom mai putea sa ne mandrim si mai departe cu cea mai mare biodiversitate din toata Uniunea Europeana. Pentru ca intr-o padure virgina pot trai peste 13 000 specii diferite iar delicata si incredibila lor interdependenta este cea care poate mentine, in continuare, un ecosistem echilibrat si sanatos, care ne va asigura noua, oamenilor, apa curata, aer curat si o protectie eficienta a solurilor. In ziua in care padurile virgine se vor bucura de protectie 100%, vom sti ca am salvat o parte importanta a patrimoniului tarii noastre. Si ca am facut inca un pas – poate printre cei mai importanti, privind in perspectiva – spre o societate in care stim ca putem schimba lucrurile in bine.

Semneaza petitia aici

Mai multe detalii pe http://padurivirgine.ro/

Intrebat de Green Report daca este posibila si oprirea definitiva a lucrarilor la microhidrocentralele din zona  Capra, Buda si Otic, Borbely a raspuns: „Nu stiu, depinde de rezultatul studiului”.

Pana la finalizarea acestui studiu, lucrarile la microhidrocentralele din Arges  au fost suspendate printr-un acord amiabil, incheiat in data de 2 noiembrie, intre autoritatile de mediu de la Bucuresti si reprezentantii investitorului din Arges.

Investitorul continua sa sustina  ca are toate actele in regula si ca, dupa finalizarea raportului catre ministrul Mediului, isi va putea continua activitatea.

Autoritatile de la Bucuresti au anuntat suspendarea pe trei saptamani a lucrarilor in zona protejata a Muntilor Fagaras, sperand ca in acest interval de timp scandalul microhidrocentralelor se va atenua. Cu toate acestea, controversa iscata in judetul Arges se amplifica si capata dimensiuni internationale.

Chiar in ziua in care, la Bucuresti, ministrul Mediului anunta blocarea lucrarilor, in judetul Arges ziaristii straini gaseau muncitorii lucrand “in albia minora a raului Buda”, a declarat pentru Green Report profesorul Ovidiu Mihut, liderul neoficial al protestatarilor.

„Pana acum au venit de la France Presse, de la Reuters, de la Frankfurter Allgemeine. S-au interesat de aceasta problema si un reprezentant al Uniunii Europene. Sa vedem daca, in urma unor asemenea lucrari, UE va mai acorda Romaniei fonduri pentru energie verde”, spune Ovidiu Mihut.

Cel putin in ultimele trei zile, pe santierele de pe raurile Capra si Buda nu s-a mai lucrat, sustin localnicii. Motivul intreruperii lucrarilor poate fi, pe de o parte, intelegerea amiabila intervenita intre autoritatile de mediu si investitor din Arges, referitoare la suspendarea lucrarilor pe termen de trei saptamani.

Acordul cu Ministerul Mediului – “situatie de forta majora”

Acordul a intervenit la data de 2 noiembrie a.c., in cadrul unei reuniuni desfasurate la Bucuresti, cu participarea ministrului Mediului, Laszlo Borbely si a reprezentantilor Agentiei pentru Protectia Mediului, Garzii Nationale de Mediu, precum si ai beneficiarului lucrarilor – firmei Imob Expert Consulting.

Surse din cadrul firmei ne-au explicat ca muncitorii – peste 100 de oameni – au fost trimisi in concediu fara plata pe motiv de situatie de forta majora, iar la santier nu au mai ramas decat paznicii.

Pe de alta parte insa, un alt motiv al intreruperii lucrarilor poate fi scaderea temperaturii in zona lacului Vidraru, care ingreuneaza activitatea in constructii. Din acest motiv, nu se stie cand vor fi reluate lucrarile, sau in ce zona. Pentru ca, in afara de Imob Expert Consulting, care a acceptat suspendarea, o alta firma ar fi primit aprobari pentru a construi alte doua MHC, tot pe raul Capra, sustine Ovidiu Mihut.

Cel putin pentru lucrarile derulate de Imob Expert Consulting, sistarea temporara a activitatii se bazeaza insa doar pe angajamentul constructorilor si nicidecum pe vreun document scris. “Exista vreo lege care sa impuna oprirea lucrarilor? Daca nu e o lege, e vorba doar de o intelegere intre parti. Doua parti s-au inteles amiabil. Eu am 12 comisari pe judet, nu pot sa tin un comisar langa fiecare buldozerist”, a explicat pentru Green Report comisarul general al Garzii Nationale de Mediu, Silvian Ionescu.

MHC ar putea sparge monopolul energiei electrice

Potrivit specialistilor in energetica, daca toate proiectele aflate deja in diferite stadii de constructie ar fi duse la bun sfarsit, microhidrocentralele din Romania ar produce, anual, circa 300 de megawati – “mai mult decat a pus in functiune Hidroelectrica intr-un an de zile”. Dar pana la acel moment, microhidrocentralele din Romania alimenteaza un scandal international.

Sursa: Green-report.ro

Sursa: Green-report.ro

Potrivit specialistilor, zona de est a Romaniaei, din Dobrogea pana in Moldova, este pe locul al II-lea in Europa din punctul de vedere al potentialului energetic eolian.

Pe de alta parte insa, zonele avand curenti puternici de aer, favorabile investitiilor energetice, sunt preferate si de pasarile migratoare. Din acest motiv, proiectele eoliene pot periclita biodiversitatea.

„Voi fi foarte ferm in ceea ce priveste respectarea regulilor „Natura 2000” si a ariilor protejate.  Atrag atentia tuturor investitorilor. Daca nu fac studii de impact, conform normelor UE, nu voi permite demararea investitiilor. Si studiile de impact sa fie facute ca lumea!”, a cerut Borbely.

Potrivit specialistilor care participa in aceste zile la Conferinta pe tema energiilor regenerabile de la Bucuresti, investitorii din Romania sunt foarte interesati de valorificare potentialului eolian. Reprezentanta companiei Transelectrica, Dabiela Bolborici,  a  afirmat ca „Transelectrica se confrunta cu o situatie dificila, deoarce exista o cerere foarte mare de racordari, mult mai mare decat ar suporta reteaua de transport al energiei”.

Pana in prezent, exista  contracte de racordarae pentru 8.400 de megawati produsi in ferme eoliene, iar la aproape alti 8.200 de megawati s-au acordat avize de racordare.

Cele mai multe proiecte energetice eoliene functioneaza in Dobrogea, Braila, Galati si Ialomita (acestea reprezentand 78%  din contractele acuale), precum si in Vrancea, si in Banat. Puterea instalata a fermelor eoliene, in acest moment, este de 780 megawati.

„Pragul de 2 grade Celsius, al cresterii temperaturii globale, care reprezinta obiectivul comnunitatii internationale, devine deja o tinta moarta, daca guvernele nu se vor angaja in noi actiuni de reducere a poluarii pana in 2017, iar daca statele lumii vor renunta la actiunile promise, de reducere a emisiilor poluante, planeta se va incalzi cu 6 grade Celsius”, precizeaza AIE.

Sa reducem emisiile, gratie energiei pe care nu o mai consumam, indeamna  AIE, care subliniaza ca 80% din emisiile poluante care ar trebui reduse pana in 2035, ca sa ramanem  pe traiectoria celor 2 grade Celsius, provin din uzine, centrale electrice sau din cladiri. AIE invita, in consecinta, statele lumii sa se grabeasca sa reduca imediat factura la electricitate.

Daca nu, pentru 1 dolar investit in tehnologiile „curate”, care va ramane  necheltuit pana in 2020, costurile suplimentare pentru  a compensa cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera se vor ridica la 4,3 dolari.

Sursa: Green-report.ro

“Ni s-a cerut un punct de vedere la Legea energiei. Am propus limitarea capacitatii instalate in eoliene la un nivel care sa permita integrarea lor durabila. Procedura este acum la Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei”, a declarat Cernat.

Daca legislatia va fi modificata in sensul propunerilor Transelectrica, unitatile eoliene ar putea fi integrate in retea in functie de cat de avansate sunt lucrarile de constructie.

“Legea limiteaza doar numarul de certificate verzi, nu si capacitatile instalate. Sunt nopti cand nu ai posibilitatea de a mai reduce grupuri hidroenergetice si termoelectrice, pentru ca sunt deja oprite sau merg la minimum. Vom ajunge sa instalam o putere eoliana care va perturba sistemul, si va trebui sa limitam eolienele. Investitorii trebuie sa ia in calcul si riscul acesta de operare”, a mai spus Cernat.

Acesta a mai adaugat ca printre solutiile privind cresterea consumului de electricitate si pentru integrarea mai buna a centralelor eoliene in retea se numara utilizarea energiei pentru incalzire si preparea apei calde.

Sursa: green-report.ro